|
Angel
<*MemBRu NOu*>
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 13
|
|
2."E vina mea..."
A trecut ceva timp de cand valul toamnei m-a invaluit, facandu-ma sa uit de prezent. O frunza imi ateriza pe genunchi la o adiere, iar celelalte, din covorul multicolor, incepura sa fosneasca parca jelindu-si caderea. Atat de trist... Cum poate un anotimp atat de frumos sa fie atat de nemilos? La o privire mai atenta mi-am dat seama ca toamna nu facea decat sa impodobeasca natura in aramiu si sa inlature vechile podoabe pentru a face loc altelor noi,la primavara, cand natura va renaste mai minunata ca oricand.
Mi-am intors privirea si am vazut ca el nu mai era acolo. M-am ridicat in picioare si am pornit cu pasi marunti, inca visatoare, spre scoala. Paseam usor pe holul de la parter ascultand ecoul pasilor mei, singurul meu camarad in lungul hol cuprins de sentimentul singuratatii. Am ajuns in dreptul scarilor. Am inceput sa urc incet, privind peste balustrada in jos, ametita de spirala pe care o formau vechile scari. Am ajuns la etajul doi. Mi-am intors privirea spre un dulapior mic aflat in coltul holului. Pe el era un ceas care indica ora opt jumatate. "Ce?!? O sa ma omoare profa! " am gandit eu in timp ce am luat-o la fuga spre clasa mea, a 7-a A.
M-am oprit in fata usii. "Sa intru? Sau sa nu intru?..." Stiam ca daca intru ma asteapta o vizita la domnul director. In clipa urmatoare am impins usa si am intrat timida in clasa.
-B-buna z-ziua! am spus eu aproape soptit.
-Buna ziua, domnisoara Akimoto! se auzi un glas de femeie. Era profesoara mea, o femeie cam pe la treizeci si ceva de ani cu parul scurt pana la umar si ochii caprui, peste care purta o pereche de ochelari.
-Scuzati-ma ca am intarziat!
-Treci in banca, domnisoara! Ne vedem dupa ore in biroul domnului director!
M-am asezat in banca si am incercat sa fiu atenta la ora, dar gandul imi zbura altundeva, departe, pierzandu-se in doi ochi albastrii.
***
Orele au trecut. Clopotelul anunta, cu un clinchet zglobiu, sfarsitul orelor. M-am ridicat putin plictisita din banca cu gandul sa-mi bag cartile in ghiozdan si apoi sa merg la domnul director. Brusc, pe hol se auzira niste tipete de fete. Am iesit repede pe hol, desi ele nu pareau sa tipe dupa ajutor ci parca vazusera cel mai ca lumea lucru din univers. Am privit in dreapta mea, de unde se auzeau tipetele, si am vazut o gloata de fete zgomotoase printre care, se parea, ca trecea un baiat super, dupa parerea lor. "Am iesit degeaba..." am gandit eu. In clipa urmatoare l-am vazut iesind din multime chiar pe tipul care m-a impins azi dimineata. "Wow, ce popular e!" mi-am spus eu in gand, si am ramas sa privesc, zambind, adunatura de fete aflate in extaz. In minutul urmator el era langa mine privindu-ma zambind, putin amuzat de fetele care tipau in spatele lui.
-Hai! imi spuse el facand un pas inainte.
-Uhm... Ce?!? Unde? i-am strigat eu mirata.
-La domnul director, imi mai spuse el punandu-mi mana pe umar.
-Bine... Dar ce cauti tu acolo? am mai spus eu dupa un moment de gandire.
-Vei vedea, imi zise el si zambi.
Rosie in obraji, am pornit alaturi de el spre biroul directorului. Mergand pe hol privirile erau atintite asupra noastra. Auzeam cate putin din ce vorbeau fetele pe hol: "Asta e tipul cel nou! E foarte dragut!", "Da. Toate fetele din scoala sunt innebunite dupa el.", "Cum de umbla un baiat asa dragut cu fata aceea?", si multe altele. Fara sa-mi dau seama cand s-a petrecut, ma aflam in fata usii din metal pe care se afla o placuta unde scria: "Biroul directorului". Baiatul de langa mine batu la usa si o voce dinauntru raspunse, zicandu-ne sa intram. Am pasit inauntru si, fara sa-mi dau seama, l-am apucat pe baiat de mana. El isi intoarse privirea spre mine si imi zambi.
***
O ora plina de mustrari si teorii trecu si eu, alaturi de Kyle am iesit usurati din micuta camera foarte aranjata, trantind usor usa in urma noastra, facand subtirica placuta de metal sa se miste. Am urcat din nou la etaj pentru a ne lua ghiozdanele. In drum spre clasa mea un gand nu imi dadea pace. Cum de a luat vina asupra sa?
Flashback
Am inceput sa-i strang mana baiatului de langa mine. El insa zambea si privea in fata lui, unde se afla un barbat solid, cu parul carunt, la fel ca si mustata, cu ochii mici si verzi peste care purta o pereche de ochelari cu lentile groase. Era imbracat intr-un costum gri, cu camasa albastra care il facea sa para mai batran de cat era defapt: cincizeci si doi de ani. Directorul ne privea incruntat. Probabil stia motivul pentru care ne aflam aici, cel putin eu, si probabil se gandea la sanctiunea pe care sa mi-o dea.
-Deci, domnisoara Akimoto, astazi ai absentat din nou, se auzi vocea groasa a batranului director.
-Doar la prima ora, domnule, i-am raspuns eu, ezitand putin.
Rasul lui rasuna in incaperea micuta. Afisa un zambet care imi provoca fiori. Probabil astepta de mult timp momentul acesta.
-Domnule, nu e vina ei! se auzi vocea calma a baiatului ce se afla alaturi de mine, tulburand linistea mortuara.
-Asa zici... Si de ce nu ar fi vina ei, domnule Masako? mai spuse directorul incruntandu-se putin si accentuand cuvantul "domnule".
In acea clipa am crezut ca am "auzenii". Cum sa nu fie vina mea? Mi-am intors privirea catre persoana ce statea alaturi de mine. O clipa de liniste apoi incepu discutia dintre cei doi. Ascultam pe nerasuflate ceea ce spunea "domnul" Masako. Luase vina asupra lui, spunandu-i directorului ca el m-a facut sa intarzii deoarece m-a tinut prea mult de vorba pe strada.
-Hmm... Probabil asa este, spuse directorul vizibil suparat. Atunci dumneata vei fi sanctionat, Kyle Masako, mai spuse directorul se intoarse cu fata la geam. Sanctiunea va fi nota scazuta la purtare, mai continua directorul.
-Da, domnule, spuse Kyle inca zambind.
Am salutat apoi am deschis usa iesind din camera.
End flashback
-Umm... De ce i-ai spus directorului ca din vina ta am intarziat? am intrebat eu nedumerita.
Nici un raspuns. Ne-am continuat drumul in liniste catre clasele noastre pentru a ne lua ghiozdanele, apoi mergand impreuna acasa, soarta facand ca noi sa stam pe aceeasi strada.
_______________________________________________________________________
Ms bucur nespus de mult ca va place   . Sper sa va placa capitolul acesta. 
_______________________________________
Sunt DIFERITA. Exista o mare diferenta intre MINE si VOI. Eu pot VEDEA ceea ce voi NU vedeti, POT INTELEGE ceea ce voi NU intelegeti. Id-ul meu de mess e dark_girl254 . Cine vrea sa afle de ce sunt DIFERITA sa-l bage, dar stiu ca daca nu esti si TU DIFERIT NU MA POTI INTELEGE. Sunt DIFERITA. Dar imi place ca nu sunt SINGURA. Am PRIETENI DIFERITI, ca si mine.
|
|
mi se pare..cruda realitate...descriere,naratiune.vorbeshti la persoana intai...daa...e chiar..frumos!sper doar sa nu fie gen drama...si sa aiba si comedie si romantism.deshi e bine sa traieshti in realitate,uneori,ai nevoie si de un pic de umor si dragoste
(la cat de prost scriu, nici nu ma mira) , si nu sunt foarte buna. Nu sunt DELOC buna. Dar incerc sa ma perfectionez. 
. Dar vreau sa va ajut... in stilul meu 
in fine...si eu astept next-ul....poate va ieshi din,,perfectiune,, ca,zic sincer,e mult prea...trist..la fel cum am zs mai sus,deci nu are rost sa mai zic inca o data 
