Not every pain hurts deep inside 3

٩(͡๏̯͡๏)۶Anime For EveryoneƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ
Anime! Esti fan anime daca ai intrat aici! Si cu siguranta doresti sa ne impartasesti idoli si aventurile tale asupra personajelor Anime. Doresti sa iti faci prieteni sa fii inteles si ajutat? Aici e locul tau si stii asta, Bun venit Fanilor! Va asteptam!________________.OOO.____________.O. * .* .. ________________.OOOO.______-.OOO. * .* . * . ________________.OOOOO._-.OOOO. * .* .. _______________.OOOOOOOOOOO. * . * . * . * . __________-.OOOOOOOOOOOOO. * .* .. _____.OOOOOOOOOOOOOOO. * . * . * . * . __________-.OOOOOOOOOOOOO. * . * . * _______________.OOOOOOOOOOO. * . * . * . ________________.OOOOO._-.OOOO. * . *. * . * .. ________________.OOOO.______-.OOO. * .* .. ________________.OOO.____________.O. * . *. * . ________________.OO.__________ ________________.O.__________

Lista Forumurilor Pe Tematici

٩(͡๏̯͡๏)۶Anime For EveryoneƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ | Reguli | Inregistrare | Login

POZE ٩(͡๏̯͡๏)۶ANIME FOR EVERYONEƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ

Nu sunteti logat.

Nou pe simpatie:
amandax pe Simpatie

Femeie
19 ani
Iasi
cauta Barbat
32 - 47 ani

٩(͡๏̯͡๏)۶Anime For EveryoneƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ / Fan Fiction Zone / Not every pain hurts *deep inside* <3

Moderat de ,•’`*’Bubble ,•`Pop ,•’♥`, Ada 18, Hana-chan, Kurama^_^Sweet, Methy, Moony691, Ran, YuS <3, keiko chan, sakura chan

Autor

Mesaj

Pagini: 1

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

am zis sa postez un fic de al meu aici... mhm, nu l-am terminat inca, dar am scris destul de mult... nu stiu cum il voi termina si anunt de la inceput ca am tendinta sa ma lalaiesc so la inceput va fi destul de plictisitor, cam mult exces de dragoste >_<
personajele nu imi apartin mie, sunt din The Vampire Diaries.

poze:

Katherine Pierce
Jane Pierce
Damon Salvatore
Stefan Salvatore
Caroline Forbes
Matt Donovan
Jeremy Gilbert
Elena Peterson
Anna Bennet

* da-ti click pe poze
jane nu face parte din serial, am luat-o din altul... nu mai stiu cum ii zice. Annei si Elenei le-am schimbat numele de familie.
tin sa mentionez ca in ficul meu Katherine nu este vampir ca in carti/serial

so, Lectura Placuta~!

“Not every pain hurts
Deep inside
When you learn to devide
Don´t fear the danger
Follow your heart to the light
Live your dream and breath”’

Sinops

Clocoteam de furie ! Numai gandul ca el ar putea sa apartina altcuiva in afara de mine ma facea sa o iau razna. Statea in fata mea, nepasator, savurandu-si bautura si privindu-ma sfidator. Isi umezea buzele cu lichidul spirtos de culoarea castanelor doar ca sa ma provoace. Mi-am ingustat privirea si am tras de palton. O senzatie rece imi strapungea corpul si ultimele lui cuvinte inca se izbeau haotic de peretii mintii mele. Asta trebuia sa inceteze acum ! Am comandat nervoasa ceva la intamplare si am bautut pe nerasuflare. I-am simtit rasul in urechea mea si buzele pe gat. Cat de mult ii placea sa se joace cu mine... l-am mai privit o data, straduindu-ma sa fiu rece, fara mila, si m-am smucit din stransoarea bratelor sale puternice... apoi am plecat, fara sa privesc macar o data in urma. De ce ar trebui sa ne luam la revedere? In fond, niciodata nu ne-am salutat.

Capitolul I

Dimineaţa... cea mai îngrozitoare parte a zilei. Niciodată nu am fost mantinală, ci dimpotrivă... pipăi cu mâna noptieră până ce dau de sursa zgomotolui infernal – şi anume ceasul idiot şi pătrăţos primit cadou de la cine ştie ce rudă îndepărtată.
„ Minunat. Alt început de zi...” m-a îndreptat legănat spre baie, unde avu loc rutina de zi cu zi. Mi-am burduşit ghiozdanul cu diverse manuale şi am coborât scările aproape ţopăind.
„ Nu întrebaaa !!” am exclamat de îndată ce am intrat în bucătărie, referindu-mă desigur la părul meu care arăta într-un hal fără de hal.
„Si eu te iubesc, scumpo.”şuieră mama nesigură, luându-şi pardesiul şi geanta, apoi dispărând aşa cum făcea deobicei, fară să îmi mai zică ceva.
Am tras aer adânc în piept şi am pornit la pas spre şcoală... nu era doar un odios început de zi, era începutul odios al unui nou capitol al vieţii mele. Am mers la secretariat ţinându-mi barba în piept ca nimeni să nu-mi vadă chipul.
„Aşadar, tu trebuie să fii Katherine Pierce.”bombăni secretară, ridicându-şi privirea dintr-o foaie colorată.
„Mmda, eu sunt.”am murmurat nesigură. Noua elevă în Mytic Falls... noua ciudăţenie. Totul avea să fie mai mult decât penibil. Mi-a înmânat orarul şi mi-a urât „bun venit” şi „şedere plăcută” pe un ton acru şi fals.
Abia mi-am târât picioarele până la uşa. „Ahhh, cum era? Expiră – inspiră sau inspiră- expiră?” Am apăsat nesigură pe cleanţă , iar în faţa ochilor mei se afla o clasă într-un haos total, băieţii împingându-se şi râzând galăgios.
Mi-am dat ochii peste cap şi m-am dus în fundul clasei, aşezându-mă în ultima banca, singură. Nu a durat mult până ce uşa s-a deschis, iar liniştea s-a instaurat brusc. Un tip destul de suspect la prima vedere a intrat având sub braţ un catalog de dimensiuni imense. Îl lăsă pe catedră aşezându-se calm pe scaun, inspectându-ne din priviri. Când ochii lui mari şi alabaştrii, care parcă mocneau ca nişte cărbuni, i-au fixat pe ai mei, am îngheţat, şi totodată simţeam cum inima îmi bate mai tare, iar sângele pulsa alert în venele mele.

Capitolul II

Un zâmbet larg i s-a ivit pe întreaga faţa. Am scuturat din cap. De ce avea acel efect hipnotizant asupra mea?
„Buna ziua, clasa” salută el formal, iar vocea sa mătăsoasă îmi mângâie timpanele „Eu sunt Damon Salvatore, dirigintele şi profesorul vostru de matematică în următorii 4 ani.”
Oh, grozav !! Aveam să îl văd patru ore pe săptâmănă, chiar cinci dacă puneam la socoteală şi dirigenţia. Vorbea pe un ton aşa de cald, încât simţeam că mă topesc pe scaun. Oh, şi era aşa de frumos... poftim ?!?!?! De unde a venit asta?
Când a sunat clopoţelul, majoritatea au zbughit-o în pauză, iar eu, ca proasta, am rămas ţintuită pe scaun, singură cu el. Instantaneu obrajii mi-au căpătat o nuanţă de roz pal. De ce trebuia sa fie atât de atrăgător ?! O, nu... venea spre mine. Trebuia să fac ceva... sa inventez ceva şi să plec... însă nu am reuşit să fac ceea ce voiam. M-am ridicat, cu intenţia de a da bir cu fugiţii, dar fermuarul ghiozdanului s-a deschis şi efectiv tot conţinutul său a ajuns pe podea.
„Ahhhhhhh, idioatoo !!” am zbierat în gândul meu la „mine”, repezindu-mă să-mi strâng cărţile.
El a chicotit sonor şi s-a aplecat să mă ajute. Când m-am întins dupa un pix, mâna lui a cuprins-o pe a mea... m-am simţit de parca mii de electroşocuri m-ar fi străbătut... pielea sa era atât de rece, de fină, avea un efect paralizant asupra mea.
„Ăăăăă, îîîîîîî, mulţumesc” am reuşit să băgui, punându-mi rucsacul în spate. Privirea mea a căzut pe un inel destul de obstentativ ce-l purta pe inelar. „E frumos...” am murmurat eu admirativ, practic holbandu-mă la el.
„Hm, mulţumesc. Este o moştenire de familie, să zicem...”
I-am zâmbit timid, şi vrând să înaintez m-am împiedicat de propiile picioare (- tipic mie -), dar el m-a prins repede, înainte să am o întâlnire nu prea plăcută cu podeaua. Când bratele lui s-au încordat în jurul meu, am uitat de durere şi de tot...
„Eşti ok?” m-a întrebat pe o voce mica, aproape speriată.
„Ah, da... nu ştiu ce e cu mine azi. Mulţumesc, domnule Salvatore.” Abia reuseam să vorbesc, făceam multe pauze şi uitam să respir.
„Spune-mi Damon.” Mi-a şoptit el şi a dispărut... exact la fel cum făcea şi mama. Mi-am adus aminte să respir şi am ieşit total bulversată din clasa, îndreptându-mă spre curtea şcolii... aveam nevoie de aer proaspăt pentru a-mi limpezi gândurile.

ps: versurile de la inceput apartin Lacrimosei!

_______________________________________

pus acum 12 ani

Sword Art
Administrator

Din: Coreea^^..
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 11547

dragute versuri^^...nu conteaza ca o lalai..e mai bine asa decat o actiune seaca si traire injumatatita..:-? sunt doua capitole deci..initial credeam ca e doar unul..e cu dragoste...stai calma..mie cel putin imi place dragostea la maxim..: x ce nu ar fi lumea fara ea..
ficul are diacritice si arata bine^^,greselile sunt oriunde..deci nu le mai enumar,le stii si tu cred..
eu si vampire diares

) nu le am..dar imi plac vampirii^^..astept nextul ca sa vad mai multe si sa iti spun..sugestii sau altceva:-?
gambate in cont

_______________________________________
___________________________________________________________
Being a 4nia keeps my soul alive..

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Wow imi palce .. E foarte fruos.. Are si dragoste ceea ce il face si mai bun..
Astept sa pui capitolele urmatoare

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

multumesc frumoos ^_^
next:

Capitolul III

În timp ce îmi aranjam câteva lucruri în dulăpiorul meu, am auzit un sunet inconfundabil de tocuri. În fata mea se postase o fata blonduţă, cu părul cârlionaţ şi ochii mari, căprui, privindu-mă sfidător.
„Tu esti Katherine, nu? Încă nu am avut onoarea.”spuse pe o voce de privighetoare , întinzându-şi mâna spre mine. I-am strâns-o nesigură, dând din cap în semn ca da.
„Eu sunt Caroline !” adaugă energică, trăgându-mă dupa ea. „Vin-o cu mine, îţi voi arăta împrejurimile !”
Cu Caroline alături ştiam tot ce mişcă în toată şcoala, fiecare detaliu... nu-i scăpa absolut nimic. Eram la cantina, iar eu treceam cu furculiţa prin mâncare plictisită.
„Hmmm...”
„Hmmm?”
„Ce ştii despre profesori ? Vreau sa zic...”
Nici nu a durat mult să-şi dea drumul, dar la un moment dat s-a oprit.
„Vrei să ştii ceva despre unul anume?”
Ahhh, ar fi fost asa de evident daca... dar nu m-am putut abtine.
„Ma întrebam... dacă ştii ceva despre Damon Salvatore.”
„Hm... nu prea multe. Vreau sa zic... e nou în şcoala asta. Ca şi tine... ciudat, nu e aşa ?”
„Foarte...” am aprobat un pic şocată. Eu credeam că era de cine ştie cât timp... când colo el era de curând sosit în oraş ca şi mine. Să fie oare doar o stranie coincidenţă?
„Ohhh, Matt!!” am auzit-o strigând şi m-am trezit la realitate. Un baiat s-a apropiat încet de ea şi a sărutat-o, apoi m-a privit încurajator.
„Tu eşti eleva noua, nu ? Katherine, parca...”
Aoleu, de ce ştiau cu toţii cum mă cheamă ? La Caroline era de înţeles.
„Da, încântată...” am mormăit şi m-am ridicat de la masa, vrând să le ofer intimitate. Ziua asta parcă durează mai mult decât tot restul zilelor din viaţa mea....m-am întors , împleticindu-mă, înapoi în banca mea. Orele s-au scurs parcă cu încetinitorul, iar profesorii nu îmi erau tocmai pe plac, punându-mi zeci de mii de întrebări gen „la ce şcoală am fost înainte” şi multe alte, terminând prin a-mi ura nenorocitul de „sper să te acomodezi” şi alte chestii similare.
Când am ajuns în sfârşit acasă am crezut că am ajuns în Rai. Scăpasem de prima zi, dar urmau multe altele. M-am dus în camera direct şi m-am trântit în pat, vizibil obosită. Mi-am adunat puterile rămase şi m-am urnit să mă duc la duş, apoi să mănânc ceva şi să port o discuţie monotonă cu mama.... apoi dulcele meu pătuţ m-a primit între aşternuturile pufoase şi îmbietoare.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Ce dragut.. Abia astept sa vad ce se mai intampla cu Katherine
Sper ca mai da iar de profesorul ala Damon.. Is curioasa.. Poate va fi ceva intrei cei doi

Oricum astept next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

ma bucur ca-ti place
e mai scurt cap asta asa mi-a iesit :-?

Capitolul IV
În noaptea aceea am avut un vis destul de ciudat... eram în pădure şi purtam o cămaşa groasă, bărbătească, de culoare bleomarin, cu mânecile suflecate, având diverse zgârieturi şi vânătăi pe antebraţe. Eram înfrigurată şi mă îmbrăţişam singură, continuând să merg.
„Katherine” m-a strigat în vis o voce plăpândă, care aproape se stinse o dată cu bătaia vântului. Am început să alerg în direcţia din care credeam că vine, auzind în urma mea şi un tunet. „Katherine...” continuă vocea pe un ton disperat, apoi l-am văzut... stând în şezut, lipit cu spatele de copac, cu ochii închişi cu buzele crăpate întredeschise... părea dezhidratat, lipsit de puteri, pe moarte...
„Damon?” am reuşit să îngăim, aşezându-mă lângă el. Capul i-a căzut pe umărul meu. „Ce ai păţit ? Ce s-a întâmplat?” am întrebat alarmată, observând că fiecare expiraţie şi inspiraţie pentru el părea a fi un chin.
„Îmi e atât de foame, Katherine.... iartă-mă” i-am auzit vocea plină de regret, apoi am simţit un fior rece şi o durere înţepătoare în zona gâtului. Am strâns din ochi şi mi-am încolăcit braţele în jurul lui. Habar nu aveam de ce, dar nu îmi era frică... s-a depărat uşor, având buzele îmbibate în sângele meu... culoarea îi revenise în obraji, iar ochii nu îi mai erau sticloşi. Mi-a mângâiat încet obrazul, cu părere de rău. Îi simţeam respiraţia delicioasă oprindu-se pe pielea mea. Şi-a înclinat încet capul şi şi-a presat buzele peste ale mele... niciodată nu simţisem o astfel de senzaţie... tot corpul mi se încălzise şi mă simţeam aşa de protejată.

M-am trezit cu ochii ţintiţi în tavan. M-am inspectat – nu aveam nicio vânătaie, nicio zgârietură, nicio... muşcătură. Fusese doar un vis... mi-am atins buzele cu degetele tremurând.
„KATHERINE PIERCE!!! Iţi pierzi minţile... nu poţi fii îndrăgostită tocmai de ELLL!! ARGHH!!!” am intrat în baie ţipând în continuare şi manifestându-mi istericalele, până ce m-am liniştit, dupa ce mi-am dat cu apă pe faţă.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Wow... Deci se pare ca se poiate sa fie ceva intre ei.. Stii ca unele vise devin realitate..
Ce frumos episod..
Acum sa vede la scoala ce se mai intampla..
Repede reede repede..
Astept sa pui si 5

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

Capitolul V
Prima săptămâna s-a scurs mai repede decât credeam , întrucât nu stăteam la toate orele, unii profesori preferând să „intre în materie” începând de săptămâna viitoare. În mod evident, am mai avut ore şi cu d... irigintele meu, care spre deosebire de colegii lui, preferase să nu ne lase „mai moale”, ci să intre direct în pâine... matematică, o materie pe care o uram. Dar cum puteam oare să o displac având în vedere că acum EL era cel care mi-o preda?
Mina creionului s-a rupt violent în hârtia cu pătrăţele. Eram nervoasă... simpla lui prezenţă mă tulbura.
„Deeci... cine vrea să treacă la tabla să rezolve primul exerciţiu?” ne întrebă, cu privirea fixă în manual. Evident, nu prea se înghesuia nimeni deşi eram la mate-imfo. Am prins un nod în gât şi deşi ştiam că voi regreta am ridicat mâna.
Am mers nu foarte sigură pe mine, iar când i-am luat creta din mână cred că începusem să hilperventilez... repet, asta trebuie să înceteze !!!! ACUM!!! URGENT!
„Errm, e bine?” am întrebat pe o voce şoptită, stând cu mâinile la spate ca un copil de grădiniţa.
„Da, e corect. Felicitări, doamnişoară Pierce... pentru curaj şi iscusinţă.”
Şi uite aşa m-am întors plutind pe un norişor la locul meu... putea să fie oare mai minunat de atât ? Eu – cea parelala la matematică eram acum un as... mă întreb oare de ce...
Caroline s-a ţinut scai de mine... singurele momente de „libertate” erau cele în care era prea ocupata cu Matt şi nu mă mai bagă în seamă. Am simţit o întreagă agonie sfâşiindu-mă când mi-am dat seama că deja venise week-endul.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Superb.. Foarte frumos.. Imi palce foarte mult
Abia astept si 6 .. Parca sunt un scai

)

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi

Capitolul VI

„Ştii... am o surpriză pentru tine.” Îmi spunea mama în timp ce tăia nişte legume pentru a face o salată.
„Hmm” am murmurat dezaprobator fără să-mi mut privirea din cartea care îmi capta aproape în totalitate atenţia.
„Vei vedea...”
„Mama... ştii că evenimentele astea în familie nu îmi plac. Mai ales că tata nici nu poate ajunge... în curtea noastră va fi o forfotă formată numai de rude indiscrete cărora le place să mă tragă de obraji.”
Mama a râs în hohote, scoţând puiul din cuptor. Pentru mine nu era amuzant ! Chiar avea să fie îngrozitor... m-am conformat şi am ajutat-o să mute două mese în grădină, iar în timp ce ea termina de gătit , eu pusesem tacâmurile şi coşurile cu pâine.
Am auzit soneria melodioasă şi am „plutit” până la uşa. Am deschis-o cu o oarecare iritare... mi-a picat fisa ! Şi faţaaa !!!!
„STEFAN!!” am urlat eu entuziasmată şi i-am sărit în braţe, aproape dărmându-l şi sofocându-l.
„Şi ... tu... mi-ai... lipsit... „ mormai afectat de îmbraţisarea mea de „urs”, aşa cum îi placea lui să o numească. „Să nu te superi pe Jane, eu am pus-o să-mi promită că nu-ţi va spune.” Continuă el pe un ton amuzat.
„Ar trebui să fiu supărată, dar... când vine vorba de tine ştii că mă înmoi imediat.”
A rămas în prag, zâmbindu-mi.
„Nu intrii?”
„Asta e o invitaţie?”
„Poţi spune şi aşa.”
A chicotit şi a intrat în cele din urmă, ajutându-mă apoi cu servitul felulurilor de mâncare.
„Ţi se potriveşte postura asa de chelneriţă” mă tachină el, ciupindu-mă în joacă de umăr. După acest gest, am putut observa că purta un inel... ciudat.
„Ce e ăsta?” am sărit eu imediat, cu ochii cât cepele.
„Erm...” tuşi el sec. „Un inel... l-am primit cadou.”
Cadou... moştenire de familie... asta nu mi se putea întâmpla mie. De ce Damon şi Stefan avea doua inele identice? Să fi fost logodiţi cu aceeaşi femeie ? Ori asta, ori eu aveam nevoie de o vizita urgentă la spitalul 9...

Modificat de Anne Marie. (acum 12 ani)

_______________________________________

pus acum 12 ani

Sword Art
Administrator

Din: Coreea^^..
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 11547

stefan:''>...ador numele...deaia citesc

)...
capitole putin mai lungi^^ in rest sunt sexy scrise

_______________________________________
___________________________________________________________
Being a 4nia keeps my soul alive..

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi
cap sunt deja scrise nu am cum sa le fac mai mari

Capitolul VII

După ziua monotonă în familie. În care mama mi-a demonstrat încă o dată că e o gospodină iscusită, am mers cu Stefan undeva în apropierea casei mele, pe malul unui lac. Stăteam amândoi întinşi pe iarbă, privind tăcuţi norii.
„Ştefan... mă iubeşti?” am întrebat pe un ton naiv, puţin speriat.
„Bineînţeles.”veniră raspunsul şi îmbrăţişarea de după. „Mereu mi-ai fost ca o soră.” Îmi îndepărtă şuviţele castanii din ochi.
„Cred că m-am îndrăgostit...” m-am bosumflat eu, încrucişându-mi braţele sub piept.
„Şi ce e rău în asta?”
„Nu-i nimic rău ... doar că eu, când eram mică credeam că noi doi... erm, vom fi împreună. Ce prostie!”
„Ştii bine că eu când eram mic voiam să te iau de soţie. Care dintre noi să fie mai naiv?” s-a amuzat el şi m-a pupat pe nas, apoi şi-a reluat poziţia, având mâinile împletite sub ceafă.
„De cine te-ai îndrăgostit?”
„Nu contează...”
„Ohoo, ba daa. Haide... suntem prieteni de o viaţă. Ştii bine că mie poţi să îmi spui orice ! Oricum ... dacă nu vrei... „ arghhh, psihologie asta inversăăă !! Şi când te gândeşti că eu l-am învăţat tactica asta, trădătorul !
„Ştiu că e... ei bine, cel puţin ciudat, dacă nu chiar şocant... e... e profesorul meu de matematică.”
Începu să râdă copios, ţinându-se de burtă.
„Nu. E. Amuzant.”
„Şi cum îl cheamă?” mă întrebă, ştergându-şi lacrimile din colţul ochilor.
„Damon Salvatore...” aproape că am scuipat eu, privindu-l cu răceală.
Apoi se întâmpla ceva neaşteptat... ochii lui se întunecară, îi dispărură şi zâmbetul şi întreg amuzamentul, căpătând o expresie indestructibilă, poate chiar înspăimântătoare.
„Stefan?”... am şoptit speriată.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Wow.. Ceva actiune se pare ca soseste.
Ii place.. Oare ce se va mai intapla..
Abia astept sa avd urmatorul capitol.. Scuze ca nu am citit pana acum.. Insa cred ca nu am vazut ca ai pus

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

meersii ^__^

Capitolul VIII

„Ahh, da...” s-a bâlbâit el, rânjind stânjenit. „E într-adevăr un pic ciudată situaţia dar... ce pot spune ? Nebanuite sunt căile Domnului... îţi voi fi alături orice ar fi.”mi-a sărut tandru fruntea şi nu mi s-a părut a fi tocmai un gest părintesc, dar i-am zâmbit, încurcată.
„Şiiii... există vreo norocoasă?”
„Tu mă întrebi cumva dacă am o iubita?”
„Încercam s-o fac pe subtila dar nu îmi iese.... uhm, da.”
„Nu.... nu, încă. Şi nici nu plănuiesc să îmi fac una ! Voi, femeile, sunteţi aşa de dificile... am nevoie să îmi păstrez gândurile limpezi.”
„Ce vrei să spui cu asta?”
„O femeie m-ar tulbura ... plus că dacă aş iubi-o cel mai probabil mi-aş pierde capul.”
„Pfff... sentimental ca deobicei, n-am ce zice.”
„Eh, ăsta-s eu! Urăşte-mă sau iubeşte-mă aşa cum sunt.”
„Cred că le voi face pe amândouă!” am chicotit şi l-am înghiontit. „Şi cu facultatea cum e?”
„Binişor... încă un an şi termin.”
„Mda... medicina. Ştii că mereu am adorat-o!”
„Ehhh... lasă că mă fac doctor şi o să vezi că o să-ţi placă atunci când o să te vindec.”
„Şi de ce mă rog mă vei vindeca? Voi suferi de vreo boala incurabilă sau ceva similar?”
„De NEBUNIE, evident. E clar că nu eşti sănătoasă pe deplin având în vedere circumstanţele...”
„HAHA.com , am uitat să râd.”m-am bosumflat eu, iar el evident s-a amuzat copios pe seama, întrucât pentru el era doar un joc, iar pentru mine... deja tot universul meu se învârtea în jurul lui Damon....
„Aş sta întreaga viaţa cu tine... ma distrez pe cinste, dar trebuie să plec. Promit că ne vom revedea curând...”
I-am sărutat obrajii şi mare mi-a fost mirarea... pielea lui era ca de gheaţă, asemănătoare lui Damon... desigur, nu avea acel efect care îmi dădea o stare de ameţeală şi euforie. L-am privit pierdută cum pleacă, apoi m-am întors acasă....

in urmatoarele capitole urmeaza ceva actiune :-"

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Woe.. Ce dragut, Se pare ca Damon e cumva gelos pe Stefan,, ori mi se pare..
Abia astept s vad ce se mai intampla

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi :]

Capitolul IX

M-am decis să îmi schimb puţin aspectul... în ziua aceea aveam iar dirigenţia. Mi-am luat o bluziţă albă, vaporoasă, cu o fusta de blugi până la genunchi şi o pereche de pantofi cu toc cui, daţi cu lac. Am simţit nevoia să fac ceva şi cu părul, aşa că l-am ondulat. După o ultimă privire de ansamblu în oglindă, mi-am luat jacheta şi ghiozdanul şi m-am dus mai mult decât entuziasmată la şcoală, de data asta alegând să stau în prima bancă, la fereastră.
Ca deobicei, a ajuns la timp, intrând pe uşă şi mergând energic la catedră. Avea un tricoul alb, destul de mulat pe corp... gândurile deja mi-o luaseră razna! Îmi puteam imagina cum arăta fără el... „Katherine... are you out of your mind?!” M-am înroşit involuntar... cel puţin acum nu mai aveam nevoie de blush.
Ora decurse normal : îl ajutasem să scrie catalogul, numele profesorilor şi alte bazaconii de genu. Mai toţi colegii- înafara de mine, au părăsit clasa o dată cu soneria.
„Arăţi diferit.” îmi spuse pe un ton admirativ, în timp ce mai completa ceva, însă fără a mă privi.
„În sensul bun al cuvântului?” am încercat să vorbesc şi eu pe tonul lui calm şi mătăsos, dar niciodată nu aş fi putut reproduce acea voce îmbătătoare.
„Bineînţeles...” s-a uitat în sfârşit spre mine, zâmbind cu gura până la urechi. Mă simţeam ca o îngheţată lăsată în soare... iar el... oh, el arăta ca un zeu grecesc şi pe semene nu eram suficient de „bună” pentru el. Toate sentimentele acelea mă copleşeau, aveam impresia că inima îmi va ieşi din piept!

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

OOOO.... ce drayt.. Biata fata e indragostita foarte bine de proful ei

)?
Deci imi place mult..
Astept sa pui next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi

Capitolul X

„De ce nu te duci în pauză?” mă întrebă după un timp, închizând catalogul. Ceva din mine cerea cu disperarea prezenţa lui.
„Nu îmi place aglomeraţia de pe coridoare. Nici fumul din băi, din curtea şcolii şi a majoritatea locurilor din împrejurimi.” am răspuns natural, cu mâinile împletite pe bancă. Îi admiram profilul, obrajii rumeni, părul ciufulit... şi ochii. Ochii albaştrii care mă tulburau, pe care îi visam, care erau ultimul lucru din mintea mea înainte de a adormi....cât aş fi vrut să pot să îl mângâi, să îl alin! Părea că sunt masca aceea a omului optimist se ascunde un suflet distrus, sfărmat în mii şi mii de cioburi. Nici nu am realizat când două lacrimi mari cât boabele de struguri s-au furişat şi s-au rostogolit amar pe obrajii mei, umezindu-i. S-a ridicat panicat şi a venit lângă mine.
„Katherine ? Eşti în regula? Ce s-a întâmplat?”
„Mă doare.... sufletul” am îngăimat eu, înnecându-mă în plâns... am cedat şi am căzut în braţele lui, cu capul lipit de pieptul său. L-am îmbraţişat strâns... cât de mult îmi doream să îmi aparţină, să fie doar al meu, să fiu singura fată din gândurile sale.
„Oh...” l-am auzit oftând, lipindu-şi palma rece de obrazul meu. Mă simţeam ca şi cum aş fi fost electrocutată... în ciuda temperaturii sale îngheţate tot corpul meu clocotea, aprins de o căldură mistuitoare. Mă ameţea... uitasem şi să respir, uitasem tot defapt! În jurul meu numai exista nimeni şi nimic. „Ce te frământă?” mă întrebă, după mai multe ezitări.
„Nu-ţi pot spune...te-aş... speria probabil cu tâmpeniile mele.”
Nu! Nu mai rezistam. Oricât mă străduiam nu reuşeam să mi-l scot din cap. M-am ridicat uşor pe vârfuri şi – posibil dintr-o prostie, probabil din pură necesitate – mi-am apăsat buzele în colţul buzelor lui. Mă aşteptam să mă respingă... m-am pierdut în culoarea irusului său, apoi am realizat că m-a lipit de el şi mă săruta cu o ardoare de nestăpânit... picioarele nu ma susţineau prea tare, aşa că m-am urcat pe bancă, strângându-l în continuare cu braţele. Nici nu mai ştiam cine sunt ! Nu doream nimic altceva decât ca el să continue să mă sărute, să îi simt savoarea apetisantă şi interzisă.

phahahaa *evil smile * m-am oprit cand era mai interesant

)

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Wow.. Super fain.. Astept sa vii repede cu continuarea..
Imi place..
Vine si actiune

)

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersiii

Capitolul XI

„Mă ... înnebuneşti” mormăi, având buzele la câţiva centrimetri de ale mele. „Acum spune-mi : care era defapt problema?”
„Cum adica care era problema? ASTA e problema !!!” m-am scandalizat eu , ridicând mâinile în aer. „Eu te iubesc ca o proastă şi tuuu...”
„Atunci putem să ne iubim împreună.” m-a întrerup el, făcându-mă să-mi înghit cuvintele.
„CE AI SPUS?”
„Am spus ca...” ridică o sprânceană. „Am I too old for you?” mă muşcă de lob, atingându-mi în treacăt şi pielea cu limba.
„Or am I too young ?! E un joc sau ceva? Nu ma amuz”
„Nu...” se aşeză pe scaun, cu faţa în palme, oftând.
„Iartă-mă, nu trebuia să te sărut.”
„Îmi pare rău. Nu trebuia să-ţi răspund....”
„Oh, Damon. De ce nu puteai să fii cu 5 ani mai tânăr?!” m-am aşezat cu capul pe bancă scâncind, ba chiar sughiţând. Iar dădeam apa la şoareci. Mă gădilă pe antebraţ, chicotind sonor.
„Aşa a vrut Dumnezeu, hmm? Ştii, dacă ne-ar prinde vreun cadru didactic în postura asta probabil aş fi dat afara!”
„Nu m-ar deranja prea mult...”
„E bine de ştiut, atunci....”
„Arghhhhh ! Mă scoţi din sărite! Eşti aşa de enervant, de... perfect!” am izbugnit eu lovind banca cu pumnii încleştaţi. „Mbine, poate că nu trebuia să zic asta.”
Mă aşezase complet distrat în poala lui, jucându-mi-se prin par, de felul lui relaxat, ca şi cum totul era în regulă... m-am dat bătut şi mi-am lăsat capul pe pieptul lui de marmură, lăsându-l să mă alinte în continuare.

asta a fost ultimul capitol din punctul de vedere a lui Katherine

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Ce dragut.. Oare vor fi impreuna.
Damon ala.. Ce are daca e eleva .. Ia-o

)
Next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersii
mai pun unul ca sunt buna dispusa ca nu dadui lucrare : ))

Damon’s point of view

Capitolul I

„Observ că te distrezi.” Îmi spuse iritat fratele meu, privindu-mă suspect, în timp ce eu îmi încheiam cămăşa.
„Se poate spune şi aşa ! Haide... nu spuneai tu că trebuie să mă integretz în societate? Asta fac! Acum sunt profesor.”
„Mda. De ce am eu impresia că tu ai nişte intenţii ascunse?”
Mi-am învârtit iritat ochii, făcând un gest ca şi cum aş alunga o muscă.
„Au revoir !” am murmurat înainte să o zbughesc pe uşa. M-am urcat vioi în maşină şi am pornit-o. Drumul a fost scurt şi prea puţin interesant. Înauntrul şcolii mii de tineri se împleticeau pe codoare, iar eu puteam să le aud glasurile în ecou, simţind că-mi explodează capul.
După ce am intrat în biroul directoarei, aceasta mi-a dat nişte fişe de completat. Am privit-o adânc în ochi şi i-am „sugerat” că nu sunt necesare chiar toate . Bineînţeles că a funcţionat ca întotdeauna.
Mulţumit pe deplin că reuşisem să-mi iau clasă la dirigenţie am mers la aceasta, deschizând uşa cu mare entuziasm. Am zărit mii se feţe vesele şi colorate, apoi i-am inspectat pe toţi cu privirea, până ce ochii mi s-au fixat pe o fată din ultima bancă... mi-am învins reflexul de a-mi deschide gura ca un adolescent îndrăgostit. Era de-a dreptul superbă! Avea bărbia rotunjită, obrajii pronunţaţi, ochii mici de culoarea scoarţei de copac, iar părul ei părea a fi la fel de catifelat ca mătasea. Abia am reuşit să-mi înghit salivă şi să mă gândesc la ce trebuia să spun. Am izbutit de asemenea să zâmbesc, învingându-mi setea care era copleşitoare! Mirosul ei atât de dulceag şi de îmbătător de îndemna sa o guşti, asemenea nectarului interzis.
„Buna ziua, clasa” am salutat într-un final „Eu sunt Damon Salvatore, dirigintele şi profesorul vostru de matematică în următorii 4 ani.” Atât mi-a trebuit pentru a-mi da drumul şi a reproduce discursul pe care îl aveam deja în minte.
Nici nu s-a sunat bine de pauză şi toţi puştii s-au îmbulzit pe uşă... mai puţin ea .

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Ce fain fain fain..
Hm.. Imi place.. Prof de mate si dirig .. Fain

)..Nici nu am mir ca copii au fugit(scuze de cacofonie )

)..
Bun next next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

tencs

Capitolul II

M-am îndreptat către ultima bancă, fără a ştii cum să-i vorbesc; părea că se grăbeşte... apoi am văzut cum o multitudine de „chestii” au aterizat pe undeva pe la picioarele mele. Am chicotit şi m-am aplecat să o ajut... am vrut să iau un pix şi i-am prins mâna. Sângele a început să mi se pompeze mai aprins în vene, credeam că o iau razna!
„Ăăăăă, îîîîîîî, mulţumesc” a bolborosit ea , luându-şi lucrurile.. „E frumos...” a mai adăugat, de îndată ce mi-a zărit inelul de pe deget.
„Hm, mulţumesc. Este o moştenire de familie, să zicem...”
Am crezut că plutesc când mi-a zâmbit, apoi am zărit-o cum se împiedică şi am prins-o la timp, braţele încordându-mi-se în jurul său.
„Eşti ok?” am întrebat-o alarmat.
„Ah, da... nu ştiu ce e cu mine azi. Mulţumesc, domnule Salvatore.”
„Spune-mi Damon.” I-am şoptit şi m-am făcut nevăzut. Dacă mai stăteam în preajma ei eram în stare să fac ceva necugetat. Îmi puteam imagina gustul sângelui el, curgându-mi pe gât şi fericindu-mă. În acelaşi timp ştiam că eram incapabil să o rănesc.
M-am dus la automat şi mi-am luat o cafea. Am terminat-o repede, iar restul orelor au fost monotone... era clar că elevilor nu prea le plăcea matematică. Nici nu-i de mirare ! Pe vremea când eram om abia trecusem clasa la această materie odioasă.
Mă simţeam gol dacă nu o vedem. Toată săptâmăna am încercat să mi-o scot din cap, dar era în zadar. M-am decis să încep să predau, întrucât nu prea mă descurcam cu discuţiile diriginte-elev. După ce am scris nişte formele, chestii de bază pe tablă şi altele am întrebat:
„Deeci... cine vrea să treacă la tabla să rezolve primul exerciţiu?” având privirea fixă în manual. Singura care a ridicat mâna a fost Katherine. N-am avut încotro decât să îi înmânez cretă. Mi s-a pus un nod în gât când i-am simţit din nou căldura pielii.
„Errm, e bine?” a întrebat după ce a terminat.
„Da, e corect. Felicitări, doamnişoară Pierce... pentru curaj şi iscusinţă.”am îngăimat şi eu, complet absorbit de „peisaj.” Am privit-o cum se întoarce la locul ei, oftând în sinea mea. Nu-mi venea să cred ce repede se scursese timpul. Nu aveam să o văd două zile. Asta reprezenta un chin! Era ca şi cum ea îmi era un drog, iar eu eram un dependent complet pierdut în mrejele mirajelor.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Wo.. Ohh draga Damon cat stress pe tine

)//
Foarte frumos admir ceea ce faci
Next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersii

Capitolul III

Weekend-ul a fost de-a dreptul idiot. Stefan se distra cu „iepuraşii lui” şi evita să mă bage în seamă. Se dusese să-şi viziteze, chipurile, o veche prietenă. Probabil, la cum îl cunosc, e şi îndrăgostit de ea. Pfff! Vorbii ciob de oală spartă. Ca să treacă timpul am citit nişte idioţenii de cărţi, iar cu cât creştea numărul de pagini citite, realizam că nu prea pricepeam nimic din ele, fiindcă gândurile îmi zburau... mhm, în altă parte!
Când în sfârşit am avut dirigenţia am întocmit o situaţie idioată, cu ideea de a mă distrage. Dar mda, ea era acolo, fiind mai frumoasă ca deobicei. Ora s-a scurs pe nesimţite, apoi am rămas iar singuri. Doar noi doi.
„Arăţi diferit” i-am spus eu –stupidă replică- chinuindu-mă să n-o privesc.
„În sensul bun al cuvântului?” Dumnezeule! Avea o voce de privighetoare şi mă simţeam de parcă îmi cânta o sirena cel mai îmbietor cântec pe care îl ştiu.
„Bineînţeles...” M-am uitat în sfârşit la ea, zâmbindu-i tont. Un amalgam de sentimente se încolăcea înăuntrul meu.
„De ce nu te duci în pauză?” am mai întrebat, deşi în sinea mea cerşeam după prezenţa ei.
„Nu îmi place aglomeraţia de pe coridoare. Nici fumul din băi, din curtea şcolii şi a majoritatea locurilor din împrejurimi.” Mi-am auzit eu răspunsul, având ochii pironiţi în gol. Când am întors capul am văzut-o plângând. Mi s-a rupt sufletul în două... încet, sfâşietor şi zgomotos. M-am dus panicat lângă ea.
„Katherine ? Eşti în regula? Ce s-a întâmplat?”
„Mă doare.... sufletul” abia a reuşit ea să spună, plâgând în continuare, faţa ei delicată fiind lipită de pieptul meu. M-a cuprins un jind de nedescris. Nici nu pot spune cât de mult voiam să o protejez, să îi alin suferinţa, să preiau eu durerea ei, căci eram mai puternic decât ea. Mi-am lipit palma de obrazul ei, fiind totuşi conştient de diferenţa dintre noi (la temperatură mă refer), după ce am oftat.
„Ce te frământă?”
„Nu-ţi pot spune...te-aş... speria probabil cu tâmpeniile mele.”
Şi-a lipit buzele moi de obrazul meu. Nici nu ştiu dacă am îngheţat sau dacă pur şi simplu m-am topit la atingerea ei ameţitoare. Nu am mai rezistat! Nu mai puteam! O voiam doar pentru mine. Am prins-o de braţe şi am sărutat-o, gustându-i aroma dulce, îmbătătoare, ca un fruct zemos ce voiam să-l sorb.
„Mă înnebuneşti!” am reuşit să murmur, după ce m-a depărtat foarte puţin de ea. Mi-am abţinut un geamăt. „Totuşi, care era problema?”
„Cum adica care era problema? ASTA e problema !!” a urlat ea indignată la mine, ridicându-şi mâinile în aer. „Eu te iubesc ca o proastă şi tuuu...”
„Atunci putem să ne iubim împreună.”
„CE AI SPUS?”
„Am spus ca... am I too old for you?” am muşcat-o de lob, atingându-i pielea fină cu limbă. Trebuie să recunosc : sunt masochist.
„Or am I too young ?! E un joc sau ceva? Nu ma amuz”
„Nu...” m-am aşezat pe scaun, cu faţa în palme.
„Iartă-mă, nu trebuia să te sărut.”
„Îmi pare rău. Nu trebuia să-ţi răspund....”
„Oh, Damon. De ce nu puteai să fii cu 5 ani mai tânăr??” s-a aşezat şi ea lângă mine, sughiţând cu amărăciune. Am mângâiat-o pe antebraţ.
„Aşa a vrut Dumnezeu, hmm? Ştii, dacă ne-ar prinde vreun cadru didactic în postura asta probabil aş fi dat afara!”
„Nu m-ar deranja prea mult...”
„E bine de ştiut, atunci....”
„Arghhhhh ! Mă scoţi din sărite eşti aşa de enervant, de ... perfect!” a strigat nervoasă lovind banca cu pumnii. „Mbine, poate că nu trebuia să zic asta.”
Am pus-o la mine în poală, am mângâiat-o, i-am sărutat părul, în treacăt şi buzele după care tânjeam. Pentru mine totul era bine, nu aveam niciun motiv serios de stres. Ea se liniştii şi îşi lăsă capul pe pieptul meu, fără să mă oprească din activitatea mea de a-i împleti părul. Chiar aveam dreptate! Ea era drogul meu... aveam nevoie zilnic de o doză. Dacă nu o vedeam, intram în sevraj.

in capitolele urmatoare continua actiunea. pana acum a fost aceeasi nu mai ca povestita de Damon ;]]

_______________________________________

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

Capitolul IV

„Îmi plăcea aici... când eram mică obişnuiam să vin să mă joc singură. Eram izolată, preferam să-mi petrec timpul stând întinsă pe iarbă, privind drumul straniu al norilor.” Îmi povestea Katherine, pe vocea ei melodioasă, ţinându-mi mâna între ale ei. Eu îi zâmbeam tont, privind-o fascinat. S-a întins pe jos, trăgându-mă peste ea. I-am mângâiat încet chipul, refuzând să clipesc. Nu voiam să pierd nicio secundă în care puteam să o contemplez... era aşa inocentă, cu părul răsfirat pe pământul cald, cu genele aproape contopindu-i-se şi cu buzele subţiri arcuite timid într-un zâmbet dulce.
„Nici nu ştii cât te iubesc.”m-am auzit mărturisindu-i, în timp ce îi sărutam cu încetinitorul baza gâtului. Şi-a încleştat degetele în părul meu, lipindu-mă de ea.
„Înainte să mă cunoşti pe mine ai m-ai iubit pe cineva?”
Întrebarea asta m-a blocat. M-am oprit încercând să-mi formulez un răspuns coerent, pe care nu-l găseam în adâncurile minţii mele.
„De ce mă întrebi? Ce contează ce a fost înainte? Oricum, nu. Nu am mai iubit pe nimeni înainte.” I-am răspuns, întorcându-mă cu spatele la ea. M-a cuprins cu un braţ şi cu un picior, sărutându-mi ceafa. M-am înmuiat imediat!
„Eram doar curioasă... având în vedere cât eşti de atractiv m-am gândit că ai avut multe iubiri trecătoare. Însă mă bucur să aflu că nu am dreptate.”
M-am întors înapoi cu faţa la ea, aducând-o deasupra mea şi rânjind complice.
„Nu te doare spatele?” chicoti ea împungându-mă jucăuş cu arătătorul în piept. I l-am prins înainte să-şi retragă mâna şi i-am muşcat uşor pielea, fără să-mi dezvălui colţii.
„Nu! Când sunt lângă tine orice soi de durere dispare.”
S-a aplecat şi m-a sărutat scurt, apoi s-a scufundat în braţele mele, începând să-mi povestească – la rugămintea mea – despre copilăria, familia şi întreaga sa viaţă.
„Părinţii mei sunt divorţaţi... mama e avocată şi îşi manifestează foarte rar iubirea. Tata mă vizitează destul de rar, fiind ocupat mai tot timpul cu cine ştie ce afaceri. Despre copilăria mea ce pot spune? Când eram mică eram tunsă scurt, băieţeşte, aproape toată lumea credea că sunt băiat. Ţin minte că, mai demult, prin clasa a treia sau ceva de genul, m-a pupat o fată pe obraz, fiindcă îi plăcea în felul acela de mine. Adoram să citesc la umbra copacilor, sau undeva ascunsă sub încăperea îngustă de sub scări. Mereu am detestat petrecerile, sunt ceva ce nu fac parte din domeniul meu. Am stat mereu departe de alcool, tutun, vicii. Nu vreau să ajung prada ţigărilor sau mai rău – a drogurilor. Am o viaţă plicticoasă şi monotonă. Sunt doar... o adolescentă obişnuită.”
I-am mângâiat şirea spinării în timp ce-mi povestea, fără să-mi schimb mimica feţei.
„Îndeajuns cu mine! Rândul tău!”
„Errrrm” m-am eschivat eu, cu o tuse falsă şi cu nişte ochi de căţeluş. „Nu-i nimic interesant de spus despre mine.” Mi-am plimbat buzele în jurul urechii ei, răsuflând greoi, apoi am sărutat-o în încercarea mea disperată de a o face să uite despre discuţia în care ne prinseserăm practic din vina mea. Mi-a răspuns, muşcându-mi uşor buza inferioară. Un mârâit mi-a ieşit involuntat din străfundul gâtului şi am continuat să o sărut tot mai apăsat.
„Încerci să mă distragi?” mă opri ea, având sprânceană ridică şi o privire frustrată.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Ce frumos/. Imi place foarte mult.. Astept sa mai pui.

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi

Capitolul V

„Nu-mi iese?” i-am răspuns eu printr-o întrebare, pe o voce mică.
„Tocmai asta e problema, îţi iese de minune.”
Râsul ei cristalin mi-a mângâiat timpanul. S-a ridicat, iar razele pale de soare i-au luminat şi mai mult chipul de înger. Mă simţeam ca-n Rai, deşi evident locul meu nu era acolo. M-a luat iar de mâini şi încet, încet, ne îndreptam spre casa ei. Trecuse deja o lună de la întâmplare din clasa de când eram oficial împreună, dar niciodată nu fusesem la ea acasă.
„Mama e plecată.” Îmi zise agitată, intrând în hol. Îşi puse geaca udată de picăturile de rouă în cuier şi îmi făcu un semn să intru. Aşa am şi făcut, repetând gestul ei, după ce am închis uşa. Am mers în sufragerie şi am decis să vedem un film... se pare că rula unul foarte sugestiv „Queen of the damned”. Mi-am înghiţit cu greu nodul din gât, i-am înconjurat umerii cu un braţ şi m-am conformat.
„Mă regăsesc în acest personaj.” Îmi spuse, cu ochii pironiţi la ecran şi cu mâna în punga de floricele.
„Îl al Akashei sau în a lui Jessie?”
„A doua variantă, desigur. Dacă ar exista vampiri, mi-ar plăcea să fiu şi eu unul. Iar dacă tu ai fi Lestat, m-aş sacrifica pentru tine.”
După ce mi-a zis asta, cred că îmi picase faţa cu totul. Am bolborosit ceva neinteligibil, atăcând apoi şi eu floricelele. După ce se termină filmul, Katherine stinse televizorul.
„Au rămas împreună, exact cum mă aşteptam. Pentru că dragostea învinge totul.”
Am oftat lung, neîndrăznit să o contrazic, dând scurt din cap în semn că sunt de acord.
Degetele ei fierbinţi se jucau pe gâtul meu, făcându-mă să tresar. Ea chicotea, iar eu mă încruntam. Tot timpul îi plăcea să se joace, să rădă de mine sau pur si simplu să mă tachineze. Cuprins de extaz nici nu mi-am dat seama când mi-a desprins primii doi nasturi de la cămaşă şi şi-a lipit nasul de pieptul meu îngheţat. M-am cutremurat din rărunchi când a început să mă sărute, continuând să-mi descheie nasturii.
„Mpfhh, nu” am vrut eu să protestez, dar ea mi-a astupat gura, dându-mi cămaşa jos. Mă zgârie cu unghiile pe spate, trasând linii oarecum drepte, ameţindu-mă. Eram pierdut în delir, în euforie, într-o beţie. Iar băutura mea era vie şi mă ispitea. Doream să o gust, iar ea pentru mine era mai dulce ca orice vin. I-am tras rochia pe cap, admirându-i trupul proporţionat, firav.
„Sunt numai a ta!” îmi murmură ea în ureche, strângându-şi picioarele în jurul taliei mele.

: - "

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Oo.. Vine actiune hm

)),

In sfarsit si ei singuri..
Frumos.. Astept celalalt capitol

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

tencs

Capitolul VI

Am luat-o în braţe cu gândul de a o duce în cameră, pe pat, de dragul comfortului. Mai întâi, în graba mea, am alunecat pe scări, apoi am dat cu capul în uşă, făcând-o să râdă isteric de mine. Am ajuns în sfârşit la destinaţie şi ne-am trântit în aşternuturi, sărutându-ne cu o pasiune nestăpânită.
I-am căutat orbeşte deschizătoare sutienului, dându-l la o parte şi acesta de agăţă de podea. Am privit cu ochii sclipind cum pieptul ei se ridică şi se coboară din cauza respiraţiei întrerupte. I-am prins soldurile în palme coborând cu buzele între clavicule, gustându-i pofticios pielea catifelată, apetisantă, caldă, îmbătătoare. Ea mi-a desfăcut şliţul cu zgomot, a aruncat cureaua, căreia i s-au alăturat curând şi blugii mei. Am îndrăznit să cobor mai mult, până pe sânul ei drept, înfrunctându-mă cu sete din el. Ea a gemut încet, cu buzele întredeschise.
„Mmmm” am mormăit eu de plăcerea, apoi am prins dantela şi am „eliberat-o” şi de ultimul articol de îmbrăcăminte, lucru pe care l-a făcut şi ea cu boxerii mei.
„Nu ai mai făcut asta.”am spus eu ca o constatare, nu ca o întrebare. Mi-a luat mâna şi mi-a pus între picioarele ei. Am deschis gura şocat, iar ea şi-a pus degetele peste ea. Mi-am trecut limba printre buze, mângâindu-i înnebunit interiorul coapselor, revenind apoi la bărbia şi gâtul ei. Parcă îi şi auzeam sângele pompându-i în vene, dar nu mă tenta deloc să o muşc. Preferam să o „devorez” în alte feluri. Am pătruns-o încet, cu grijă, având teama să nu care cumva să o rănesc. Ea a zumzăit, cu ochii închişi, căutându-mă şi găsindu-mă. Gemetele ei surde mă determinau să continui, accelerând ritmul şi coordonându-mi mişcarile cu ale ei... apoi ne-am cufundat amândoi în spasmele orgasmului, căzând gâfâind unul lângă altul. Ea îmi mângâie abdomenul cu un zâmbet molipsitor pe faţă.
„Mhm,te-a durut?” am întrebat încurcat, făcând cerculeţe cu arătătorul pe umărul ei gol.
„Nu fiecare durere doare, iubitule. Nu, nu m-a durut deloc. A fost minunat, exact aşa cum am visat mereu.”
I-am sărutat zâmbetul, iar ea a adormit aproape instantaneu cu capul pe umărul meu şi mâna micuţă pe piept.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Mda.. porombeii astia

)...
A fost frumos.. Asyept sa vad ce se mai intampla..

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi

Capitolul VII

S-a trezit în braţele mele, căscând zgomotos. Am privit-o cum se ridică şi cum silueta îi dispare în baie. Mi-am pescuit hainele de pe covor şi m-am îmbrăcat, întinzându-mi apoi muşchii. Nu mă puteam abţine să nu zâmbesc.
Vremea de afară în schimb nu era în acelaşi ton cu mine... ploua torenţial, picurii izbindu-se nemilos de ferestre, vântul chiar zguduindu-le.
„Hmm, iubito?” am ciocănit eu delicat în uşă, curios, întrucât începuse să mă fascineze orice avea legătură cu ea.
„Da, Damon, ai răbdare.” Îmi răspunse pe vocea ei catifelată şi se întoarse într-un prosop, pielea fiindu-i încă umedă. Am înghiţit în sec.
„Mhm- ...” am bombănit eu şi i-am prins o şuviţă moală între degete, adulmecându-i mirosul cu ochii închişi.
„Ce e?” chicoti ea.
„Miroşi şi mai bine atunci când eşti udă.” Am replicat eu visător, muşcându-i încet obrazul. A râs, apoi şi-a luat feohnul şi s-a uscat, după care îmbrăcat. Am coborât amândoi în bucătărie unde ea a gătit omleta. Îmbucam mecanic, cu viteză înceată.
„Sunt o bucătăreasă groaznică...” spuse cu obrajii umflaţi cu mâncare.
„Nu-i adevărat! E delicioasă!” am afirmat eu sărutând-o apăsat, apoi întorcându-mă la farfuria mea.
„Mă întrebam dacă...” spuse ea jucându-se cu furculiţa „vom spune cândva, cuiva, vreodată, despre noi.” Încheie pe o voce stinsă, aproape întristată. I-am prins ambii obraji în căuşul palmelor mele.
„Katherine... ştii că pe mine nu m-ar deranja să afle, doar că mă îndoiesc că mama ta va fi de acord şă ai o relaţie cu un tip care... după ce că ţi-e profesor are aproape dublul vârstei tale.”
„Da, ştiu.” Oftă ea lăsându-şi greutatea pe mine, suspinând încet. Mi se frângea inima să o văd deprimată.
„Uite cum facem... deocamdată vom ţine totul secret, bine? Vom hotorî mâi târziu când va veni momentul potrivit să se afle. Până atunci te rog nu te mai gândi la asta.”
A aprobat şi m-a sărutat aşa cum numai ea ştia, ameţindu-mă şi făcându-mă să uit complet cine eram. I-am prins umerii rotunjiţi în palme, intensificând sărutul, simţind cum fiecare por dinăuntrul meu ia foc.
„Mhm, tocmai am aflat ceva...” susură după ce se îndepărtă uşor, cu câteva şuviţe rebele oprite pe chipul ei de înger.
„Ce anume?”
„Eşti... inuman. Niciun om nu ar putea săruta atât de bine.”
„Ehhh, asta e farmecul meu. Sunt irezistibil!”
Am răsfulat uşurat... pentru o clipă am crezut că ar putea bănui adevărul. Şi stau şi mă întreb cum să-i spun că iubitul ei căruia tocmai i s-a dăruit întru totul este un vampir care tânjeşte după gustul sângelui său.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Dragut.. Imi palce cum ai abordat situatia intre ei.. Adica isi ti ascunsa relatia..
Bun.. Next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

tnx

Capitolul VIII
„Dumnezeule mare, sfânt şi de pretutindeni!!!” am auzit eu urletul lui Stefan şi am alergat alarmat în baie, apoi am izbugnit într-un râs isteric la scena ce mi se desfăşura în faţa ochilor. „Cum ai reuşit?” l-am întrebat, pesemene, amuzat.
„Cum adică cum am reuşit? TU eşti cel care a lăsat geamul închis şi de aia e aici ca-n saunăăă!!!”
Am rânjit vinovat, scărpinându-mi ceafa. L-am lăsat să vorbească singur, nu aveam chef să-mi facă iar morală ca un frate responsabil ce-mi este.
Îmi doream să o văd, dar plecase împreună cu mama ei într-o excursie de o săptămână, să-şi viziteze tatăl. Îmi interzisese cu desăvârşire să o sun, îmi promisese că o va face ea când va avea timp.
Nu mă hrănisem de ceva timp cu sânge uman, apelând şi eu la „veveriţele” şi „iepuraşii” lui Stefan. La urma urmei atâta timp cât era comestibil şi-mi ţinea de foame era tot ce conta. Nu mai voiam să ucid pentru că ea trezise în mine umanitatea, eram incapabil să mai fac rău vreunei vietăţi. Mă înmuiasem devinind ceea ce uram cel mai mult: un tembel îndrăgostit până în vârful urechilor.
Cerşeam să o mai văd, să o ating, să-i cuprind trupul în îmbrăţişarea mea însetată, să-i mângâi părul, să-i simt pielea fierbinte că poalele unui vulcan, să fie lângă mine, să-i aud respiraţia şi vocea de privighetoare.
„Eşti un idiot!” a încheiat Stefan în sfârşit discursul din care auzisem doar începutul şi finalul.
„Ştiu. În ultimul timp fac numai porcării. Dar lasă, oricum deja te-ai obişnuit cu felul meu de a fi.”
„Ei bine, aşa este. Numai că acum parcă e altfel... pari a fi cu capul în nori, ca şi cum ai iubi o fata.”
„Haide, Stefan, nu începe. Parcă mi-ai fi mamă, nu frate. Şi chiar dacă ar fi aşa, te deranjează?”
„Nu. Viaţa ta intimă nu face parte din interesele mele. Voiam doar să ştiu dacă te hrăneşti cu ea.”
„POFTIM? Te-ai tâmpit sau ce?”
„Doar întrebam ; verificam.”
„Evident nu. E greu de crezut, dar o iubesc. Şi oricât de apetisant ar fi sângele ei mai degrabă te-aş mânca pe tine decât să-i fac rău.”
„Foarte... sensibil.” Bombăni el cu bărbia neastâmpărată împinsă în piept.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Mda frumos.. Imi palce.. Si totusi nu vrea deloc sa ii guste sangekle nici macar o picatura

Ok.. Next

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

tnx ;;]

Capitolul IX

Mă plimbam singur prin parc, de nebun. Urmam liniile şerpuite ale potecilor care abia se mai zăreau din vina obscurităţii. M-am trezit cu o fată blonduţă în braţe, care se uita dezorientată la mine.
„Hei, uitată-te pe unde mergi.” Am mormăit eu ursuz.
„Scuzaţi-mă, domnule Salvatore.” Spuse, răsucindu-şi o şuviţă pe deget. Mi-am dat seama de ce mi-era chipul ei cunoscut - era elevă la şcoala unde predam.
„Nu eşti tu Caroline Forbes, majoreta-şefă a liceului?”
„În carne şi oase, încântată.”
I-am zâmbit scurt şi mi-am văzut de drumul meu. Altă dată aş fi luat „desertul”, nu părea a fi rea la gust. Dar mă schimbasem pentru Katherine, devenisem un leu îmblânzit.
Am trecut pe lângă casa ei oftând cu zgomot, fără să mă opresc. Era aşa dureros să nu o am aproape.
Mi-a vibrat ceva în buzunar şi am luat într-o suflare telefonul în mână.
„Alo?”
„Damon?” era vocea ei spartă, speriată.
„Da?”
„Ohh, i-am spus.” Îmi mărturisi ea terifiată.
„Şi?” am înghiţit eu în sec.
„Ei bine, am omis să îi spun că eşti profesorul meu. Am spus doar că eşti mai mare cu... câţiva ani.”
„Katherine!! E strigător la cer! Câţiva ani? Câţiva câţi? Zece sau cincisprezece! Când o să afle o să mă dea în judecată, mda.”
„Haide, Damon. Nu arăţi mai mult de două zeci şi doi de ani, nu te mai plânge. A acceptat chiar bine vestea, s-a bucurat pentru mine.”
„E bine atunci. Când te întorci?” am încercat să nu se disperat, poate nu mi-a reuşit.
„Damon!!! Am plecat de doar două zile! Nu poţi trăi fără mine?”
„You already know the answer.”
„Yea, and that is why I love you so.”
„Atunci, presupun că ne vedem la începutul săptămânii viitoare. Mi-e dor de tine, baby girl.”
„Şi mie, iubitule, foarte mult. Ai să vezi, o să vin repede.”
Am auzit tonul de ocupat şi am oftat din nou, descopănit. Pentru mine aveau să treacă încet, reprezentând o mare tortură.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Bietul Damon.. Iti dai seama cat cin pe el ca nu o are aproape pe iubita lui..

))?//

Ok.. Deci imi palce cum ai facut acest capitol si vreau next.

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

meersi xD

Capitolul X

O aşteaptam nerăbdător în gară, fumând o ţigară, cu un buchet de trandafiri albi în mâna. Am aruncat-o când am auzit trenul şi am început să bat din picioare nerăbdator. Mai întâi a coborât ea, apoi în urma ei Jane- mama sa şi un băiat şi o fată ce păreau a fi împreună. Jane avea o figură serioasă, având riduri ce se adânceau în marginile ochilor atunci când se încrunta. Îşi ţinea bărbia ascuţită în faţă, umerii traşi în spate şi ochii fixi la mine.
„Fuck, o să mă distrugă.” Mi-am zis eu în gând şi mi-am chinuit un zâmbet.
A fugit în mine şi m-a sărutat cu dor, oh, dulcea regăsire, gustul apetisant al buzelor ei haine.
„Mamă, el este iubitul meu, Damon.” M-a prezentat ea, toată un zâmbet.
„Jane.” Se recomandă scurt, strângându-mi mâna ferm şi scurt, apoi o luă spre staţia de taxi, cu noi în urma ei.
„Ei sunt Jeremy şi Annabella.” Se grăbi ea să îi prezinte şi pe cei doi tineri, care se ţineau de mână şi mă priveau cu ochii cercetători. „Jeremy e fratele meu vitreg, de tată, iar Anna este iubita lui.” Se grăbi ea să explice, strângându-mi mâna îngheţată într-a ei. Deja mă obişnuisem cu diferenţa de temperatură.
„Încântaţi” au răspuns ei la unison, iar eu am dat din cam în semn că „de asemenea.”
Ne-am urcat tăcuţi în taxi, întrucât Katherine refuzase să vin cu maşina. Mă intriga Anna, semăna foarte mult cu fata unei vechi cunoştiinţe... nu numai la aspect, ci şi la voce şi atitudine. M-am resemnat gândindu-mă că e o coincidenţă.
„Mi-a fost aşa de dor de tine.” I-am spus când am rămas singuri, în camera ei.
„Şi mie.” Îmi răspunse cu palmă lipită de obrazul meu. Mă mai sărută o dată. Şi încă o dată. Şi iar. Realizam că eram ca o planetă ce levita mereu şi mereu în jurul ei, ca şi cum ea ar fi fost soarele meu personal. Eram obsedat de ea, o sărutam ca un maniac, nefiindu-mi frică să îmi arăt sentimentele, acum, că ştiam că este doar a mea.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

O oo.. Mama ei.

)) Interesant Care va sa zica a acceptat ..
Bun.. Dragut..
Next pliss

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

mersi

Capitolul XI

„Hmmm, Damon” bombăni ea încruntată, iar eu îi zâmbeam inocent, ca un căţeluş nevinovat. „Cum ţi se pare mama?”
„Nu pot minţi. Adevărul esti că mă înfioară, are o privire rece care te îngheaţă şi îţi taie tot entuaziasmul în legătură cu orice. Pare a fi o femeie cu capul pe umeri. Cred că sunteţi foarte diferite.”
„Aşa şi este.” Se amuza ea, apăsându-şi genunchiul... între picioarele mele.
„Ce ffff—faaci?” am reuşit să întreb, abia reuşind să scot sunetele cum trebuia.
„Îmi place să văd cum te încingi” îmi sopti ea în ureche, expirând un aer călduţ. Tot corpul îmi ardea. Ea îşi lăsase capul pe spate şi pieptul îi era în faţă. Nu m-am putut abţine şi l-am mângâiat extarziat, cu ambele mâini, scâncind.
„Doamne, ce-ţi mai place să mă aţâţi!” am zis, aflat în „culmea disperării. Am sărutat-o ca un obsedat –din nou, simţind gustul buzelor ei moi şi apetinsante. „Mmm...ama ta e acasa.” Am reuşit să spun repede, despărţindu-mă de ea. Îşi dădu ochii peste cap, lăsându-şi trupul plăpând să cadă în pat. Am oftat şi m-am aşezat lângă, începând să o gâdil. Uitasem un mic amănunt... ea nu se gâdila! S-a încruntat la mine. Am rânjit am muşcat-o sub un sân, prinzând şi un pic din bluză. A scos un icnet de uimere şi m-a împins uşor cu pumnul în umăr, râzând apoi.
Mi-era aşa de foame, iar ea... Dumnezeule! Avea un miros atât de îmbietor, te îndemna să o guşti. Am simţit cum mi se întunecă ochii, m-am întors din reflex, neştiind cum să mă controlez. Ea m-a privit confuză, venind imediat în spatele meu.
„Ce este, iubitule?” mă întrebă cu vocea ei veşnic melodică.
Am închis ochii când a venit în faţa mea, mângâindu-mi obrajii.
„Mă... doare capul. Cred că am o migrenă.” Am inventat eu pe moment.
„Hm, ok...” dădu din umeri, reuşisem să revin la normal şi să o privesc. Se dusese în faţa oglinzii să-şi prindă părul... apoi se întâmplă ceva la care nu mă aşteptam : se tăie cu agrafa. Mirosul fu înţepător, mii de furnicături îmi înaspreau gâtul. Am fugi lângă ea, gustând nectarul interzis – sângele ei delicios... cel mai dulce gustat în viaţa mea de vampir. M-am oprit la timp, lacrimi usturându-mi obrajii.
„Damon...” oftă ea imperceptabil, constatând uimită că rană i se închisese.
„Cum ai făcut asta?” continuă, începând să plângă şi ea. Am luat-o rapid în braţe, cu chipul în părul ei.
„Iartă-mă, iubita mea.” Am îngăimat, oftând. „Sunt...” am continuat, pe un ton spart.
„...vampir?” a reuşit ea să vocifereze, fixându-mă cu privirea nu speriată, ci mai degrabă sclipitoare.

si uite asa s-au terminat partile povestite de damon. urmeaza un alt "scriitor" surpriza :]

_______________________________________

pus acum 12 ani

Ran
Moderator

Din: Fairy Tail
Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 6940

Wow.. In sfarsit a baut si el putin sange.. De cand astepta baiatul sangele asta nu

))?/
Bun bun.. astept sa avd ce se mai intampla..

_______________________________________
"All I need is the power to be able to protect my comrades.

So long as I can have the strength to do that,
I don't care if I'm weaker than everyone in the world."

pus acum 12 ani

Anne Marie.
Queen of the damned

Inregistrat: acum 12 ani
Postari: 2878

tnx.
ta-daa-daamm!!

Anna’s point of view

Capitolul I

Mi-am atins nesigură gâtul. Mă simţeam de parcă cineva îmi trecuse pe el un fier încins. Am simţit două mâini pe talie şi am tresărit.
„Doamne, Jeremy. Te rog să nu mai apari aşa în spatele meu.”
Îmi sărută baza gâtului, scăldându-se în părul meu moale, de catifea.
„Mm, iartă-mă, nu m-am putut abţine.” Mormăi şi mă întoarse cu faţa la el. „E ceva în neregulă? Ţi-e foame?” mă întrebă confuz.
„Nuu.” minţi eu foarte convinsă. „Doar în cazul în care TU ai fi felul principal.”
„Aşa deci.” Rânji el ştrengăreşti, într-o parte. Vru să mă mai sărute, dar uşa se deschise scârţâind.
„Jeremy, Anna, lăsa-ţi prostiile şi coborâţi la masă.” ne spuse doamna Flowers, deţinătoarea vilei unde locuiam. Jeremy ridică din umeri. Am coborât, am luat masa cu bătrânică ţăcănită şi cu mama, care se găsea să scuipe replici veninoase. Dar ca de fiecare dată, Jeremy îmi lua mâna pe sub masă într-a lui şi mă calmam instant. El era antidotul meu. Nu înţelegeam de ce trebuia să mănânc şi mâncare umana... explicaţia mamei era simplă „ca doamna Flowers să nu bănuiască nimic.”
Ne-am întors în camera, iar el m-a lipit de perete, rânjindu-mi cu toţi dinţii.
„Îţi mai e foame?” întrebă şi îşi flutură genele în cel mai adorabil mod posibil.
„Oare?”
„Muşca-mă.” Îmi şopti şi îşi trecu limba peste buza mea inferioară. M-am topit instant, nu mă mai susţineau picioarele aşa cum trebuia. M-am agăţat de el sărutându-l disperată, căutându-l şi găsindu-l.
„Te iubesc, Jeremy, nu pot face asta.”
„Te rog.” Spuse cu ochii de căţeluş. Colţii îmi ieşiseră la iveală. Voiam să plâng, dar mi se blocaseră lacrimile.
„Mm, fie.”
Mi-am înfiptat încet, gradat, colţii în gâtul lui. Gustul era divin, sângele îmi curgea pe gât şi-mi ceda energie, viaţă, Putere. M-am oprit după puţin timp, închizându-i rănile apoi şi mângâindu-l.
„Te-a durut?”
„Deloc.”
„Doamne, Jeremy, de ce îmi faci asta?!”
„Fiindcă îmi place să ştiu că sângele meu curge prin venele tale. E ca şi cum am împărţi acelaşi corp, acelaşi sânge, aceeaşi genă şi acelaşi suflet.”
„Mda, ce te mai pricepi să mă înmoi.”
A chicotit discret sărutându-mi părul.
„Mi-ai promis că mă vei transforma. Când?”
„Ahhh, Jer! Nu ştiu, nu sunt pregătită încă pentru asta.”
„Măcar dă-mi să beau sângele tău. Apoi decizi când va avea loc transformarea.”
Am oftat şi mi-am sfâşiat încheietura, lăsând picuri sângerii la iveală. S-a repezit şi a supt sângele dintr-o suflare. Am gemut încet, şi după ce a terminat mi s-au închis rănile.
„Are un gust ciudat.” Îmi spuse. Avea buzele încă roşii, dar într-un fel... sexy, nu dezgustător.
„Scuze, se pare că nu-s apetisantă.”
„Ihîî, nu cred. Eşti, nu mai că în alt sens.”
Mă muşcă de gât, cu mâinile pe talia mea împingându-mă în pat. Am râs sonor.
„Ştii, asta ar fi cam a... hm, şaptea sau a opta oară când facem dragoste pe ziua de azi.”
„Ce pot zice, hm? Sunt nimfoman.”
„Suntem.” , l-am corectat eu amuzată înfructându-mă din buzele lui.

_______________________________________

pus acum 12 ani

Pagini: 1

Mergi la